Isarescu: Cresterea economica va fi de 8-9% în acest an
Stire din data 23-9-2008
RÂMNICU VÂLCEA
Creşterea economică va fi de 8-9% in acest an, iar consumul intern va susţine pe termen lung expansiunea anumitor sectoare ale economiei, a declarat, marţi, la Ramnicu Valcea, guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei (BNR), Mugur Isărescu, transmite corespondentul
MEDIAFAX.
"In ciuda tendinţei noastre spre dramatism, in Romania economia nu prea arată a dramatism. Economia romanească se incăpăţanează să fie atipică. Cand economia internaţională o ia in jos, noi ne incăpăţanăm să creştem. In acest an, creşterea economică a Romaniei va fi de 8% - 9%", a spus Isărescu la conferinţa "Calea spre standarde europene in servicile financiare", organizată la Ramnicu Valcea.
El anticipează că, pentru un deceniu sau mai mult, - cu diferenţieri mari, atat intre industrii, cat şi intre zone geografice - va continua să fie prezentă o cerere internă care va susţine creşterea economică.
"Dacă nu suntem prea vitezomani, economia va mai creşte in următorii ani. Dacă tentativa de vitezomani va domina, există riscul să dăm cu capul de sus şi să avem o pauză in creşterea economică. Estimez o creştere economică in Romania şi in următorii şapte ani şi principala condiţie ca ea să se realizeze e că in această perioadă nu de acceleraţie avem nevoie. Important e să evităm tentaţia de a mai stimula o cerere care există", a afirmat şeful băncii centrale.
In primul semestru, creşterea PIB a fost de 8,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce in al doilea trimestru al acestui an, dezvoltarea economică a fost de 9,3%. Estimările Guvernului indică, pentru intregul an, un avans al PIB situat intre 8,5% şi 9,1%.
Deşi Romania a reuşit să atenueze şocul crizei internaţionale, guvernatorul BNR atrage atenţia asupra vulnerabilităţilor care se amnifestă in continuare pe piaţă, atat din partea deficitelor externe, cat şi a riscului de supraincălzire pe anumite segmente ale economiei.
"Dependenţa de finanţarea externă este principalul risc. Atat calculele noastre, la Banca Naţională, cat şi cele realizate de analişti din afară, conduc la concluzia ca deficitul extern ar trebui redus cu 4-5 puncte procentuale din PIB (aflat in prezent la aproximativ 14% din PIB - n.r.) pentru a rămane sustenabil şi a păstra o creştere economică viguroasă", a arătat Isărescu.
Guvernatorul BNR vede ca măsuri, cu efect in reducerea dezechilibrului extern, diminuarea deficitului bugetar, prin comprimarea cheltuielilor curente, creşterea salariilor intr-o proporţie care să nu depăşească creşterea productivităţii muncii, creşterea mai moderată a creditului, stimularea economisirii interne, ca sursă de finanţare a investiţiilor.
In ceea ce priveşte cererea internă in exces, riscurile de supraincălzire diferă de la o ramura la alta.
Astfel, Isărescu a punctat că in construcţii există toate semnele supraincălzirii - cerere mare, preţuri in creştere rapidă, deficit de resurse, in special de forţă de muncă - şi apreciază acest sector nu mai are nevoie de stimulente suplimentare.
In schimb, sectorul agricol, deşi cu o creştere semnificativă in acest an, are nevoie in continuare de investiţii pentru fructificarea potenţialului natural.
"Sunt necesare şi măsuri de ordin structural, de exemplu pentru a simplifica transferul de proprietare şi a realiza o piaţă funciară fără constrangeri birocratice", a continuat Isărescu.
El a reiterat nevoia de continuare pe termen lung a reformelor de ordin structural, menite să faciliteze creşterea productivităţii muncii, ca un principal factor de reducere a decalajelor faţă de restul Europei.
"Un exemplu ar fi reducerea birocraţiei, care impiedică circulaţia terenurilor. A se vedea cazul autostrăzii construite de firma Bechtel, unde lucrările sunt intarziate de procedurile greoaie de expropriere", a spus guvernatorul BNR.
El a adus in discuţie şi simplificarea sistemului de impozite şi taxe, "de departe cel mai stufos din intreaga Uniune Europeană". Numărul mare de impozite şi taxe obligă la multă birocraţie publică şi la costuri mari pentru administrarea lor de către intreprinderi.
De asemenea, Isărescu solicită flexibilizarea pieţei forţei de muncă, arătand că in condiţiile actuale barierele de ieşire se transformă in bariere de intrare in campul muncii.
"In condiţiile deficitului cronic de forţă de muncă de azi, menţinerea unor reglementări de protecţie excesivă a salariaţilor – născute in perioade cand şomajul era inalt şi era nevoie să ii ferim pe oameni de abuzuri ale angajatorului – este nu numai anacronică, dar ii dezavantajează chiar pe salariaţi. In loc să stimulăm crearea de noi locuri de muncă, fie ele negarantate pe viaţă, noi ii impingem pe romani să plece peste hotare, unde au parte de orice, numai de protecţie nu", a conchis Isărescu.
Departamentul Corespondenţi
» arhiva stiri »